0
0
- Decizia CCR pe „Ordonanța Prună” a fost amânată ieri a 3-a oară, sub pretextul COVID.
- OUG 6/2016 – „Ordonanța Prună” așteaptă în 2022 verdictul CCR pe constituționalitate, la 6 ani după intrarea în vigoare și după ce a fost votată în Parlament aproape în unanimitate.
- Legea ANCOM privind extinderea interceptărilor în România așteaptă și ea votul Senatului, după ce majoritatea deputaților a votat-o fără dezbateri și modificări.
În 11 luni din 2021, DIICOT cu SRI au instrumentat doar 2 cauze penale privind infracțiuni contra securității naționale, pe infracțiunile prevăzute de legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, iar în respectivele 2 dosare au fost sesizate deja instanțele de judecată prin rechizitoriu.
Răspunsul DIICOT vine după ce Direcția a fost întrebată în decembrie 2021 în câte dosare penale a lucrat cu SRI, transformat și în „organ de cercetare penală specială”, pe infracțiunile ce țin de siguranța națională și terorism, după intrarea în vigoare a „Ordonanței Prună” în 2016.
În martie 2016, după decizia 51 a CCR prin care SRI i-a fost interzis să facă cercetare penală în România, prin OUG 6/2016 – „Ordonanța Prună” – SRI a devenit „prin excepție” -„organ de cercetare penală specială” în România, pe infracțiunile din Codul Penal ce țin de securitatea națională și terorism, reușind astfel ca după tăierea legală a relației SRI- DNA, SRI să facă cercetare penală cu procurorii DIICOT, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere.
Dosarele pe care cele 2 instituții pot colabora sunt cele legate de infracțiuni ce vizează securitatea națională și infracțiunile de terorism: comunicarea de informații false, acțiuni împotriva ordinii constituționale, trădarea prin transmiterea de informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, înalta trădare, acțiunile ostile contra statului, spionaj, atentatul care pune în pericol securitatea națională, atentatul contra unei colectivități, actele de diversiune, propaganda pentru război, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, informații contra persoanelor care se bucură de protecție internațională, constituirea de structuri informative ilegale și nedenunțarea unor infracțiuni contra securității naționale.
OUG 6/2016 – „Ordonanța Prună” a modificat pe 11 martie 2016 – 5 legi importante ale României:
- Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală al României
- Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
- Legea 508/2004 privind organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT
- Legea 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare
- Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI
Pe 9 mai 2016, OUG 6/2016 – „Ordonanța Prună” a fost adoptată tacit de Senat, fără niciun fel de dezbateri iar, după 5 ani și jumătate, pe 16 noiembrie 2021 – Ordonanța 6/2016 a fost adoptată fără modificări de Camera Deputaților prin votul a 283 de deputați ai PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, minorități și neafiliați. Atunci doar 10 deputați din 303 au votat împotrivă, 8 s-au abținut și 2 nu au votat, OUG 6/2016 dar și legea aferentă de adoptare fiind ulterior contestate în 3 sesizări depuse la CCR.
Neconstituționalitatea „Ordonanței Prună” – OUG 6/2016 a fost sesizată pe 25 noiembrie 2021 în 3 solicitări depuse la CCR de către deputați aparținând Grupurilor parlamentare AUR, PSD, PNL, deputați neafiliați, un deputat aparținând minorităților naționale și de către Avocatul Poporului la cererea asociațiilor de magistrați, CCR anunțând că urmează să se pronunțe în aceste cazuri pe 16 februarie 2022, după ce a amânat luarea unei decizii pe 16 decembrie 2021, 26 ianuarie 2022 și 9 februarie 2022.
sursa;alephnews.ro
